George Bacovia - Plumb: poezie simbolista
Tema si viziunea asupra lumii reflectate intr-un text poetic studiat, de George Bacovia.
Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, intr-un curent/literar sau intr-o orientare tematica.
Prin utilizarea insistenta a simbolismului plumb, poemul lui Bacovia se raliaza simbolismului, inteles in genul autorilor belgieni francofoni de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, numit in genere decadenti; simbolismul bacovian sugereaza asadar, o atmosfera apasatoare ( de care Primul Razboi Mondial nu este tocmai strain ), dominata de ambiguitatea poetica a plumbului.
Prezentarea a doua imagini/idei poetice din textul studiat , relevante pentru tema si viziunea asupra lumii.. Ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj a textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea asupra lumii.
George Bacovia, Plumb ( 1916 ): acest substantiv comun este simbolul poeziei, semnificand deopotriva, prin culoarea gri, o stare monotona, indeterminata, prin greutatea fizica, apasarea sufleteasca, intr-un univers profund interiorizat, dar si raceala, insingurarea eului liric.
Incipitul poeziei este exprimat printr-o structura repetitivam e tipul refrenului; primul vers al primei strofe este reluat aproape identic la inceputul celei de-a doua strofe : Dormeau adanc scrierile de plumb, respectiv Dormea intors amarul meu de plumb.
Relatiile de opozitie si de simetrie dintre componentele unei poezii exprima mai sugestiv mesajul poetic.
Opozitia se manifesta orin figuri ale opozitiei ( antiteza) , la nivelul componentelor, sentimentelor sau al personajelor dintr-un text . Simetria este o conditie esentiala a artei si desemneaza armonia componentelor. Adesea, relatiile de opozitie si cele de simetrie sunt interdependente.
In Plumb, simetria se manifesta prin prezenta elementelor paraverbale in versurile 2 si 3 ale celor doua catrene, unde apar in aceeasi pozitie punctele de suspensie si linia de pauza, indicand nehotararea sau intreruperea discursului poetic" Stam singur in cavou....si era vant...si Stam singur langa mort.....si era frig; paralelismul simetric este de asemenea o figura a simetriei, dupa cum arata structura Predicat + Complement + Subiect + amorul.
luni, 20 martie 2017
Liviu Rebreanu - Interbelic - Ion - roman realist psihologic
Particularitatile de constructie a unui personaj intr-un roman psihologic.
- Liviu Rebreanu - Interbelic - Ion:-roman realist-obiectiv, traditiona
# Evidentierea tipului de roman pentru care ai optat si trasaturile care fac posibila incadrarea intr-o tipologie, intr-un curent culturar/literar ,intr-o perioada sau intr-o orientare tematica.
-Romanul obiectiv este un tip de roman realist,cu narator obiectiv de persoana a III-a (omniscient si omniprezent); acest roman abordeaza evenimentele , personaje, intamplari care sunt verosimilare ( nici adevarate, nici false )si dau iluzia realitatii, fara a se confunda cu aceasta.
-Ion de Liviu Lebreanu 1920 este un roman obiectiv prin tema aleasa si tratarea ei: viata ardeleanca la inceputul secolului XX, cu reliefarea personajului taranului,pentru care statutul social se exprima prin avere. De asemenea, este un roman psihologic prin conflictul interior al personajelor: dilema lui Ion (matrimoniala) si impartirea personajelor in dominatori ( Ion.Florica, preotul Belciug ) si dominati ( Ana, George, Familia Herdelea ).
#Ilustrarea temei romanului studian prin doua episoade citate/secvente/episoade comentate :
- Romanul are doua mari planuri : lumea taranilor si lumea domnilor din satul ardelenesc de la inceputul secolului XX.
-In lumea taranilor,destinul se manifesta prin averea ( sau pamantul ) oisedate : cei bogati trebuie sa se insoteasca cu cei bogati,iar ceilalti,dupa rangul lor. Ion al Glanetasului, aproape fara pamant, isi promite sa isi depaseasca prin orice mijloace conditia. Astfel,desi o iubeste pe Florica, cea mai frumoasa fata din sat,dar sarac , se hotaraste sa se casatoreasca cu Ana, fata lui Vasile Baciu, om avut. Dobandeste mana fetei prin santaj si viclenie, casatoria savarsindu-se cu mireasa rusinata de burta ei.
-De indata ce a dobandit respectul pe care si l-a dorit dintotdeauna, Ion isi gaseste adevarata indeplinire erotica langa Florica: numai ca sotul ei, George Bulbuc, flacaul menit altadata sa se casatoreasca cu Ana, se razbuna acum pe Ion, ucigandu-l.
-In lumea domnilor exista o competitie asemanatoare, dar motivatiile si realizarile ei sunt diferite; Satul Pripas are ca repere morale pe invatatorul Herdelea, tatal a trei copii ( Titu, Laura si Ghinghi ) si pe preotul Belciug ,vaduv si fara copii.
-Dintre cei doi, cel care va invinge este preotul Belciug, alungand familia invatatorului din sat.
-Intre aceste doua lumi exista profunde conexiuni,armonii si confruntari, intrand in scena o mare varietate de tipuri umane si sociale.
#Prezentarea a patru elemente aletextului narativ,semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/naratorului.
-Rebreanu foloseste mai multe tehnici narative,precum si simetria sau alternanta.
Simetria - incipit/final : prin descrierea drumului care intra si iese in/din satul Pripas; la inceputul romanului, satul este strans la hora duminica, prilej de sarbatoare si de exprimare a figurilor mai importante ale locului; taranii avuti, preotul Belciug si invatatorul Herdelea, cu familia.
La finele Romanului,satul este de asemenea strans cu prilejul inaugurarii noii biserici, citoria preotului Belciug. Acesta a reusit sa izgoneasca pe Herdelei din sat; astfel drumul ii arata cum isi poarta in trasuri mobila si bunurile, plecand definitiv din satul in care a locuit 15 ani.
Simetria dintre lumea taranilor si lumea domnilor :
@ rivalitatea Ion al Glanetasului/George Bulbug are un corespondent in rivalitatea preotului Belciug cu invatatorul Herdelea, motivatiile fiind diferite;
@zestrea este un motiv important pentru casatorie; la casatoria lui Ion cu Ana, Ion e bucuros de ceea ce a obtinut de la Vasile Baciu( pamanturi si vite); la casatoria Laurei cu George Pintea, invatatorul Herdelea, tatal Laurei, e bucuros ca george Pintea nu asteapta dota sau zesre pentru laura.
#Opozitia- contrapunctul si alternenta.
- Prezenta in opozitie a doua scene, cu personaje din medii sociale si culturale diferite, in acelasi capitor ( prin alternenta); in cap"Noaptea", una din aceeasi pentru tot satul,exista doua momente deosebite:cel dintre Ion si Ana, respectiv cel dintre Titu si Roza Lang: primul este narat in cheie dramatica ( Vasile Baciu ar fi putut ucide daca ar fi realizat ce sa intamplat: Sa nu faci zgomot ca ne omoara pe amandoi, ii spune Ion Anei ) cel de-al doilea are o atmosfera comica, prin gandurile lui Titu: se gandi ca femeia are sa creada ca-i badaran rau crescut pentru ca s-a urcat in pat cu ghetele[....]ii navalira in minte sumedenie de scene cumplite in care barbatul inselat lua infatisarea unui cavaler razbunator din vremurile eroice.
- In capitolul "Iubirea" se pastreaza opozitia dramatica/ironica (comic). Astfel, dragostea dintre Laura, fata invatatorului Herdelea si studentul de la teologie George Pintea este prezentata in cheia parodicaL el se hotaraste sa ii ceara mana dupa cateva zeci de scrisori si de carti postale; mai precis, atunci cand ajunge la optzecea scrisoare,pe cand sentimentele lui Ion pentru Ana dovedesc interesul material,obscur.
#Exprimarea unei opinii argumentate, despre modul in care tema si viziunea asupra lumii sunt reflectate in romanul ales.
Caracterul de fresca al romanului este evident prin multitudinea personajelor si a situatiilor, prezentate in special prin intermediul familiei Herdelea si a tanarului Titu, personajul care face legatura intre diferite medii, mai cu seama intre lumea lui Ion si cea a micului intelectual de lasat. Cautandu-si un rost in lume, Titu frecventeaza in calitate de partizan unionist cercurile nationale din Ardeal, dar este dezamagit in cele din urma de faptul ca primeau relatiile siinteresele personale, in detrimentul celor colective sau nationale.
-Familia Herdelea deschide usile unui numar mare de ocupatii; se perinda in relatiile cu ei,intr-un amalgam etnic, profesori si invatatori romani, maghiari , germani sau evrei ,oameni din sistemul de justitie ( notarul Stoessel din Jidvoita, notarul Friedman , care a stat multa vreme in Romania.
-Aspectele monografice ale lumii satului sunt atent reprezentate in romanul Ion : hora si ierarhiile ei, nunta si targuiala pentru zestre, nasterea si botezul, moartea si ritualul ingroparii, SARBATORILE RELIGIOASE. Lumea micilor intelectuali este caracterizata de discutii sociale sipolitice, in primul rand despre romanism ( si patriotism latent, cu cele mai multe personajeromane, de la invatator, pana la avocatul Victor Grofsoru, candidatul la deputatie , capail sa depaseasca momentele de demagogie), despre conditia de profesor sau dascal, despre importanta alegerilor. O trasatura comuna celor doua tipuri de paturi sociale este violenta; manifestata fizic in lumea taranilor, aceasta este probata in special in lumea intelectualilor prin eforturile sustinute de a-l controla pe celalalt.
- Liviu Rebreanu - Interbelic - Ion:-roman realist-obiectiv, traditiona
# Evidentierea tipului de roman pentru care ai optat si trasaturile care fac posibila incadrarea intr-o tipologie, intr-un curent culturar/literar ,intr-o perioada sau intr-o orientare tematica.
-Romanul obiectiv este un tip de roman realist,cu narator obiectiv de persoana a III-a (omniscient si omniprezent); acest roman abordeaza evenimentele , personaje, intamplari care sunt verosimilare ( nici adevarate, nici false )si dau iluzia realitatii, fara a se confunda cu aceasta.
-Ion de Liviu Lebreanu 1920 este un roman obiectiv prin tema aleasa si tratarea ei: viata ardeleanca la inceputul secolului XX, cu reliefarea personajului taranului,pentru care statutul social se exprima prin avere. De asemenea, este un roman psihologic prin conflictul interior al personajelor: dilema lui Ion (matrimoniala) si impartirea personajelor in dominatori ( Ion.Florica, preotul Belciug ) si dominati ( Ana, George, Familia Herdelea ).
#Ilustrarea temei romanului studian prin doua episoade citate/secvente/episoade comentate :
- Romanul are doua mari planuri : lumea taranilor si lumea domnilor din satul ardelenesc de la inceputul secolului XX.
-In lumea taranilor,destinul se manifesta prin averea ( sau pamantul ) oisedate : cei bogati trebuie sa se insoteasca cu cei bogati,iar ceilalti,dupa rangul lor. Ion al Glanetasului, aproape fara pamant, isi promite sa isi depaseasca prin orice mijloace conditia. Astfel,desi o iubeste pe Florica, cea mai frumoasa fata din sat,dar sarac , se hotaraste sa se casatoreasca cu Ana, fata lui Vasile Baciu, om avut. Dobandeste mana fetei prin santaj si viclenie, casatoria savarsindu-se cu mireasa rusinata de burta ei.
-De indata ce a dobandit respectul pe care si l-a dorit dintotdeauna, Ion isi gaseste adevarata indeplinire erotica langa Florica: numai ca sotul ei, George Bulbuc, flacaul menit altadata sa se casatoreasca cu Ana, se razbuna acum pe Ion, ucigandu-l.
-In lumea domnilor exista o competitie asemanatoare, dar motivatiile si realizarile ei sunt diferite; Satul Pripas are ca repere morale pe invatatorul Herdelea, tatal a trei copii ( Titu, Laura si Ghinghi ) si pe preotul Belciug ,vaduv si fara copii.
-Dintre cei doi, cel care va invinge este preotul Belciug, alungand familia invatatorului din sat.
-Intre aceste doua lumi exista profunde conexiuni,armonii si confruntari, intrand in scena o mare varietate de tipuri umane si sociale.
#Prezentarea a patru elemente aletextului narativ,semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/naratorului.
-Rebreanu foloseste mai multe tehnici narative,precum si simetria sau alternanta.
Simetria - incipit/final : prin descrierea drumului care intra si iese in/din satul Pripas; la inceputul romanului, satul este strans la hora duminica, prilej de sarbatoare si de exprimare a figurilor mai importante ale locului; taranii avuti, preotul Belciug si invatatorul Herdelea, cu familia.
La finele Romanului,satul este de asemenea strans cu prilejul inaugurarii noii biserici, citoria preotului Belciug. Acesta a reusit sa izgoneasca pe Herdelei din sat; astfel drumul ii arata cum isi poarta in trasuri mobila si bunurile, plecand definitiv din satul in care a locuit 15 ani.
Simetria dintre lumea taranilor si lumea domnilor :
@ rivalitatea Ion al Glanetasului/George Bulbug are un corespondent in rivalitatea preotului Belciug cu invatatorul Herdelea, motivatiile fiind diferite;
@zestrea este un motiv important pentru casatorie; la casatoria lui Ion cu Ana, Ion e bucuros de ceea ce a obtinut de la Vasile Baciu( pamanturi si vite); la casatoria Laurei cu George Pintea, invatatorul Herdelea, tatal Laurei, e bucuros ca george Pintea nu asteapta dota sau zesre pentru laura.
#Opozitia- contrapunctul si alternenta.
- Prezenta in opozitie a doua scene, cu personaje din medii sociale si culturale diferite, in acelasi capitor ( prin alternenta); in cap"Noaptea", una din aceeasi pentru tot satul,exista doua momente deosebite:cel dintre Ion si Ana, respectiv cel dintre Titu si Roza Lang: primul este narat in cheie dramatica ( Vasile Baciu ar fi putut ucide daca ar fi realizat ce sa intamplat: Sa nu faci zgomot ca ne omoara pe amandoi, ii spune Ion Anei ) cel de-al doilea are o atmosfera comica, prin gandurile lui Titu: se gandi ca femeia are sa creada ca-i badaran rau crescut pentru ca s-a urcat in pat cu ghetele[....]ii navalira in minte sumedenie de scene cumplite in care barbatul inselat lua infatisarea unui cavaler razbunator din vremurile eroice.
- In capitolul "Iubirea" se pastreaza opozitia dramatica/ironica (comic). Astfel, dragostea dintre Laura, fata invatatorului Herdelea si studentul de la teologie George Pintea este prezentata in cheia parodicaL el se hotaraste sa ii ceara mana dupa cateva zeci de scrisori si de carti postale; mai precis, atunci cand ajunge la optzecea scrisoare,pe cand sentimentele lui Ion pentru Ana dovedesc interesul material,obscur.
#Exprimarea unei opinii argumentate, despre modul in care tema si viziunea asupra lumii sunt reflectate in romanul ales.
Caracterul de fresca al romanului este evident prin multitudinea personajelor si a situatiilor, prezentate in special prin intermediul familiei Herdelea si a tanarului Titu, personajul care face legatura intre diferite medii, mai cu seama intre lumea lui Ion si cea a micului intelectual de lasat. Cautandu-si un rost in lume, Titu frecventeaza in calitate de partizan unionist cercurile nationale din Ardeal, dar este dezamagit in cele din urma de faptul ca primeau relatiile siinteresele personale, in detrimentul celor colective sau nationale.
-Familia Herdelea deschide usile unui numar mare de ocupatii; se perinda in relatiile cu ei,intr-un amalgam etnic, profesori si invatatori romani, maghiari , germani sau evrei ,oameni din sistemul de justitie ( notarul Stoessel din Jidvoita, notarul Friedman , care a stat multa vreme in Romania.
-Aspectele monografice ale lumii satului sunt atent reprezentate in romanul Ion : hora si ierarhiile ei, nunta si targuiala pentru zestre, nasterea si botezul, moartea si ritualul ingroparii, SARBATORILE RELIGIOASE. Lumea micilor intelectuali este caracterizata de discutii sociale sipolitice, in primul rand despre romanism ( si patriotism latent, cu cele mai multe personajeromane, de la invatator, pana la avocatul Victor Grofsoru, candidatul la deputatie , capail sa depaseasca momentele de demagogie), despre conditia de profesor sau dascal, despre importanta alegerilor. O trasatura comuna celor doua tipuri de paturi sociale este violenta; manifestata fizic in lumea taranilor, aceasta este probata in special in lumea intelectualilor prin eforturile sustinute de a-l controla pe celalalt.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)